cum alegi un vin

 rick/flickr

Eşti în faţa raftului de vin într-un hypermarket şi ai în faţă sute de opţiuni. Cum alegi vinul potrivit pentru tine?

Se zice că n-ai cum să cunoşti un vin dacă nu-l guşti. Dar, când ai de ales între peste 8.000 de tipuri de vin, poate că e mai eficient să te informezi înainte de a cumpăra.

Găseşti pe internet reviste specializate, magazine online de vinuri, site-uri ale unor specialişti sau bloguri ale unor entuziaşti mai mult sau mai puţin pricepuţi. Unii dau puncte (pe o scară de la 1 la 100, de exemplu) sau pahare/stele (între 1 şi 5), în timp ce alţii doar îţi spun părerea lor. Oricum ar fi, poţi să-ţi faci o idee despre vinul pe care-l vrei doar căutând pe internet.

Dacă totuşi ai ajuns în faţa raftului fără niciun indiciu despre ce anume vrei să cumperi, fii atent la câteva detalii.

De ce să te fereşti
•         Exclude în primă fază sticlele mari, cutiile de vin tip bag-in-box, cutiile de carton sau alte ambalaje inovative. Vei avea timp să explorezi şi alte categorii după ce te specializezi puţin.
•         Stabileşte-ţi un preţ peste care, în primă fază, să nu treci. Un vin scump nu-ţI garantează neapărat calitatea. Preţul vinului se stabileşte mai degrabă în funcţie de raritatea lui sau de renumele producătorului. E foarte posibil să găseşti aceeaşi calitate la jumătate de preţ.
•         Trebuie să ştii că nivelul de zahăr din vin (zaharurile din struguri) ascunde defecte. Un oenolog apreciază un producător de vin după măiestria cu care face vinurile seci. Asta nu înseamnă că vinurile dulci nu sunt bune, dar, la nivel mondial, cele mai vândute vinuri sunt cele seci. Ţine cont că vinurile dulci nu sunt „de cursă lungă”, ci sunt vinuri care se beau ca aperitiv sau ca desert.
•         Fereşte-te de reducerile tip „acum la jumătate de preţ”. Cu siguranţă se referă la un vin care stă pe stoc de o grămadă de vreme şi are mari şanse să fie cu defecte.
•         Fii atent la condiţiile de păstrare ale magazinului. Vinul este influenţat de expunerea la diferenţe de temperatură, la umiditate şi la exces de lumină. Condiţiile de păstrare, în majoritatea supermarketurilor, lasă de dorit. Vinul ţinut în soare, pe ciment, când afară sunt 60 de grade pe asfalt, este compromis. La fel şi cel ţinut afară când temperaturile sunt negative. Excesul de lumină din supermarket dăunează gustului, aşa că alege vinurile „proaspăt” aduse (care nu stau pe raft de un an).

Vechi sau nou?
•         Mitul învechirii vinului este unul desuet. Specialiştii apreciază că 10% dintre vinuri câştigă ceva prin învechire pe o periodă de sub 10 ani şI numai 1% dintre vinuri câştigă ceva pe termen lung (peste 10 ani). Vinurile din categoria celor 10% nu se găsesc cu siguranţă în supermarket. Dacă vrei un vin scump, cumpără-l dintr-un magazin specializat.
•         Doar vinurile roşii (şi câteva albe, mai degrabă din categoria celor dulci) câştigă ceva prin învechire, aşa că limitează-te la o sticlă veche de 3-5 ani la vinurile roşii.
•         Cumpără vinuri albe proaspete. Dacă sunt sub 20 de lei, caută să fie din anul anterior. În 2011 ia vinuri din 2010 (maximum 2009). La nivelul acesta de preţ, cu cât vinul alb e mai vechi, cu atâ ai şansa să fie mai prost.
•         Toamna cumpără „primul vin” – vinuri proaspete făcute din recolta anului curent. În Franţa se numesc Beaujolais nouveau, în Italia se numesc vino novello, în Spania, vino nuevo, în SUA, nouveau wine, iar în Cehia e cunoscut ca vinul St. Martin. Consumă aceste vinuri în primele luni, când au anumite calităţi. Peste un an, mai bine evită-le.

Tips & tricks
•         Dop de plută sau capac de tablă? Nu te speria de capacul de tablă. „Lumea nouă” a vinului (Australia, Noua Zeelandă, Chile, Africa de Sud) a început să-l folosească la scară largă şi pentru vinurile bune şi foarte bune. De ce? Pentru că la scară mondială se apreciază că 7% din vinul anual are „defecte de dop”. La restaurant vei primi întotdeauna o sticlă nouă împreună cu scuzele producătorului, însă la hipermarket este paguba ta. Vinurile româneşti de calitate nu au dop de tablă încă, dar eu consider că producătorul care va folosi dop de tablă la vinuri scumpe va avea de câştigat.
•         Începe-ţi experienţele cu vinurile româneşti de care ai auzit, despre care ai citit sau pe care le-ai gustat, pentru ca încet-încet să te extinzi şi spre alte zări. Studiile spun că 74% dintre consumatori cumpără numai două-trei vinuri. Experimentează mereu altele. Numai aşa îţi educi gusturile, numai aşa vei progresa.
•         Alege vinul în funcţie de felul de mâncare la care vrei să-l serveşti. Vinurile cu aciditate mare sunt recomandate mâncărurilor mai săţioase, vinurile mai uşoare sunt recomandate mâncărurilor mai lejere. Găseşti pe net zeci de astfel de sfaturi de asociere.
•         Dacă vrei să faci şpriţ, alege un vin alb sec (sau demisec). Nu te amăgi că-i o invenţie românească. E inventat de austrieci care-l numesc spriter. În Ungaria, de exemplu, se găseşte sub numele de froccs. Nu uita că există vinuri spumoase sau spumante pentru care nu e nevoie de apă minerală: în Italia ai prosecco, frizzante, în Portugalia găseşti vino verde, în Spania cava, în Germania, sekt.
•         Sfaturile de mai sus nu te fac expert în vinuri, dar sunt un punct de plecare pentru alegerea unui vin bun.


articol publicat in GoodFood in 7 februarie 2012.  ohh, ce-am imbatranit. articolul e inca de actualitate. GoodFood se inchide luna aceasta. cel mai tare farewell party facem si noi GoodFood?