marți, 17 februarie 2015

lobster thermidor

intalnire de biznis  la londra prin toamna lui 2011. hotel montcalm de 5 stele in mayfair.  la concierge marius are frac negru, pantofi de lac si manusi albe. nu, marius nu e roman, e lituanian. eu am adidasi si pantaloni chinos. intreb care-i al mai bun restaurant de peste de prin zona. imi recomanda ceva cu fish curry. ii zic: au lobster la carciuma asta? aaaa, nu! cum sa aiba? au curry si fish'n'chips peste drum. pentru lobster va recomand restaurantul scott's care-i acilisea, tot in mayfair. 

si-a scos engleza scrobita de hotel de 5 stele si cu aplomb si carisma a rezervat mintenas o masa pentru cina, rezervare imposibila muritorului de rand mai devreme de 3-4 zile,

la 8 trecute fix, imbracati cu sacou c-asa cere la dress code, ne-am prezentat la stabiliment. agitatie mare, multe masini jupuite parcate peste drum cu multi homelessi care pareau ca dorm in masina. cu paturica, cu pernuta, cu fes in cap, cu ceaiul aburind in termos. ce ti-e si cu londra asta, zic! taman acilisea pe strada asta blindata cu bentleyuri. 

portarul cu joben, frac negru si manusi albe ne invita inauntru nu inainte de a ne avertiza ca e posibil sa fim deranjati de flashurile jurnalistilor din masinile jupuite de peste drum care stau la vanatoare sa surprinda cum se-neaca vedetele lor cu-n os de peste. 

inanutru antichitati. unele poarta patina timpului altele zibelina, nurca sau nutrie. cu cat e doamna mai in etate cu atat are mai multe turme de rozatoare pe umeri. sunt studiat atent, din cap pana-n adidasi si parc-aud si-un pufnit dezaprobator. imi zic in gand ca merita sa indur si niste aristocratie britanica daca e mancarea asa buna cum a laudat-o marius si jumatate din tripadvisor. 

dupa un chablis si 4 duzini de fines de claires m-am destins incat sa nu-mi mai pese de zibelina care m-a sagetat otravit cand mi-am aruncat sacoul imediat ce am ajuns la masa. 

cand a sosit extraordinarul lobsterul thermidor


si a doua sticla de vin, un riesling frankland estate 2009 de 95 de puncte mai-mai ca incepuse sa-mi placa restaurantul asta ghebos. mi-am promis atunci in barba, ca mircea la rovine ca tre' sa intreprind si eu asa ceva acasa.


nu mi-a pasat prea mult de amenintatrile chelnerului cum ca o sa rup orice relatie cu aristocratia britanica daca comand baked vacherin mont d'or si-am luat desertul meu favorit:


pe cand caruciorul cu branzeasca imputiciune trecea printre zibeline, nutrii si nurci oftaturi dezaprobatoare se scurgeau pe podea printre louboutini si balenciaga.

stop cadru. ape-ape, valuri-valuri (cum zice un barbos copywriter): aseara, pe cand rememoram in gand cam ce n-am gatit eu niciodata mi-a cazut cu tronc lobster thermidor si promisiunea demult uitata. stop cadru. ape-ape, valuri-valuri peste nishte timp iaca lobsterul:


pe un pat de fasole verde trasa la tigaie cu bacon si usturoi.


pune-i alaturi cel mai bun vin alb sec pe care il ai si te asigur ca o sa ai o seara pe cinste. hai noroc.



ingrediente:
timp de preparare 1 ora. pentru 2 persoane.
- 1 homar - cu cat mai mare cu atat mai bine
- jumatate de lamaie, bouquet garni
- 50g de unt
- 20g de faina
- 60 de grame de parmezan
- 50ml vin alb sec
- 20ml din cel mai bun coniac pe care il ai
- 100ml lapte
- 4 salote
- 350g pastai verzi(conserva daca nu e sezon)
- 6-7 felii de bacon/pancetta
- 3 catei de usturoi
- ulei de masline
- sare, piper, nuscoara, mustar praf

lobster thermidor
- fierbe homarul 8-10 minute in apa cu jumatate de lamaie si bouquetul garni, apoi raceste-l in apa cu ghiata
- topeste untul. adauga faina, amestca pana devine un roux clasic. adauga salotele taiate cat de fin poti. caleste-le timp de 1-2 minute
- adauga simultan vinul, coniacul, laptele. condimenteaza cu sare, piper si nucsoara. pune si un praf de mustar. amesteca continuu apoi trage de pe foc.
- taie homarul in doua pe lungime cu un cutit mare si gros. scoate carnea din el si toac-o marunt. nu uita de carnea din clesti - eu am scos-o cand l-am halit
- toarna din sosul obtinut peste carnea de homar maruntita. adauga parmezanul ras.
- umple cochilia de homar cu pasta obtinuta, presara niscaiva ulei de masline si parmezan pe deasupra lor. da la cuptorul incins la 200 de grade celsius vreme de 10-12 minute.
- intre timp caleste baconul si ustoroiul intr-o tigaie. adauga pastaile blansate(sau din conserva), stropeste cu ulei de masline si condimenteaza cu sare si piper.
- monteaza pe farfurie in ordinea: bacon, pastai, homar.
tips and tricks. daca iti mai ramane pasta de homar extra poti sa o pui intr-un ramekin sa o presari cu parmezan si sa o dai la cuptor odata cu homarul. va fi un extra topping delicios pentru pastaile tale.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu